Romania - scurta descriere

Romania este o tara situata in sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunarii, la nord de peninsula Balcanica si la tarmul nord-vestic al Marii Negre. Pe teritoriul ei este situata aproape toata suprafata Deltei Dunarii si partea sudica si centrala a Muntilor Carpati. Se invecineaza cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord si est siRepublica Moldova la est, iar tarmul Marii Negre se gaseste la sud-est.
De-a lungul istoriei, diferite portiuni ale teritoriului de astazi al Romaniei au fost in componenta sau sub administratia Daciei,Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Rus si a celui Austro-Ungar.
Romania a devenit stat suveran in 1859 prin unirea dintre Moldova si Tara Romaneasca condusa de Alexandru Ioan Cuza si a fost recunoscuta ca tara independenta 19 ani mai tarziu. In 1918, Transilvania, Bucovina si Basarabia s-au unit cu Romania formand Romania Mare sau Romania interbelica, care a avut extinderea teritoriala maxima din istoria Romaniei (295.641 km2).

In ajunul celui de-al Doilea Razboi Mondial (1940), Romania Mare (Intregita), sub presiunea Germaniei naziste condusa de Hitler, a fost nevoita, in timpul guvernului pro-nazist condus de Gigurtu, sa cedeze teritorii Ungariei (nordul Transilvaniei), Bulgariei (Cadrilaterul) si Uniunii Sovietice (Basarabia, Herta si Bucovina de nord). Dupa abolirea regimului lui Antonescu de la 23 august 1944 si intoarcerea armelor contra Puterilor Axei, Romania s-a alaturat Puterilor Aliate (Anglia, Statele Unite, Franta si Uniunea Sovietica) si a recuperat Transilvania de Nord, fapt definitivat prin Tratatul de pace de la Paris semnat la 10 februarie 1947.

La momentul destramarii Uniunii Sovietice si a inlaturarii regimului comunist instalat in Romania (1989), tara a initiat o serie de reforme economice si politice. Dupa un deceniu de probleme economice, Romania a introdus noi reforme economice de ordin general (precum cota unica de impozitare, in 2005) si a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.

Romania este o republica semi-prezidentiala. Este a noua tara dupa suprafata teritoriului (238 391 km²) si a saptea dupa numarul populatiei (peste 22 milioane locuitori) dintre statele membre ale Uniunii Europene. Capitala tarii, Bucuresti, este si cel mai mare oras al ei si al saselea oras din UE dupa populatie (1,9 milioane locuitori). In 2007, orasul Sibiu a fost ales Capitala Europeana a Culturii. Romania este membra a unor organizatii internationale: ONU din 1955, CoE din 1993, Uniunea Europeana de la 1 ianuarie 2007, NATO din 29 martie 2004, OSCE, OIF din 2003, Uniunea Latina din 1980 si unor institutii economice: Grupul Bancii Mondiale, FMI din 1972, BERD din 1991, OCDE.
Numele de „Romania” provine de la „roman”, cuvant derivat din latinescul romanus.
Cel mai vechi indiciu referitor la existenta numelui de „roman” ar putea fi continut de Cantecul Nibelungilor: „Ducele Ramunch din tara Valahilor/cu sapte sute de luptatori alearga in intampinarea ei/ca pasarile salbatice, ii vedeai galopand”. Ramunch ar putea fi o transliteratie a numelui „Roman” reprezentand in acest context un conducator simbolic al romanilor.

Cele mai vechi atestari documentare ale termenului de „ruman/roman” cunoscute In mod cert sunt continute In relatari, jurnale si rapoarte de calatorie redactate de umanisti renascentisti din secolul al XVI-lea care, fiind In majoritate trimisi ai Sfantului Scaun, au calatorit In Țara Romaneasca, Moldova si Transilvania. Astfel, Tranquillo Andronico noteaza In 1534, ca valahii „se numesc romani”.[10] Francesco della Valle scrie In 1532 ca valahii „se denumesc romani In limba lor”. Mai departe, el citeaza chiar si o scurta expresie romaneasca: „Sti rominest?”. Dupa o calatorie prin Țara Romaneasca, Moldova si Transilvania, Ferrante Capecci relateaza prin 1575 ca locuitorii acestor provincii se numesc pe ei Insisi „romani” (romanesci). Pierre Lescalopier scrie In 1574 ca cei care locuiesc In Moldova, Țara Romaneasca si cea mai mare parte a Transilvaniei, „se considera adevarati urmasi ai romanilor si-si numesc limba «romaneste», adica romana”.

Marturii suplimentare despre endonimul de „ruman/roman” furnizeaza si autori care au venit In mod prelungit In contact direct cu romanii. Astfel, umanistul sas Johann Lebel relateaza In 1542 ca „romanii […] se numesc pe ei Insisi «Romuini»”. Istoricul polonez Orichovius (Stanisław Orzechowski) scrie In 1554 ca romanii „se numesc pe limba lor romini dupa romani, iar pe limba noastra (poloneza) sunt numiti valahi, dupa italieni”, In timp ce primatul si diplomatul ungar Anton Verancsics scrie In 1570 ca „romanii se numesc romani”, iar eruditul maghiar transilvan Martinus Szent-Ivany citeaza In 1699 expresii romanesti ca: „Sie noi sentem Rumeni” si „Noi sentem di sange Rumena”.
Cel mai vechi indiciu cunoscut asupra unei denumiri geografice cu mentiunea „rumanesc” este continuta de unele versiuni ale operei Getica de Iordanes: „... Sclavini a civitate nova et Sclavino Rumunense et lacu qui appellantur Mursianus...”. Denumirea Rumunense constituie o transliteratie latinizanta a unei pronuntii slave pentru „rumanesc”. Desi mentiunea Sclavino Rumunense s-a dovedit a fi apocrifa, ea fiind o interpolare ulterioara In textul lui Iordanes, relevanta ei istorica ramane considerabila, interpolarea neputand fi mai tarzie de secolele al X-lea–al XI-lea.

Cea mai veche atestare documentara cunoscuta a numelui de tara este Scrisoarea lui Neacsu din 1521, ce contine mentiunea cěra rumŭněskŭ (Țeara Rumaneasca).
Miron Costin insista asupra denumirii de „roman, adica roman” ce o poarta romanii din Principatele Romane. La fel, Constantin Cantacuzino explica pe larg In Istoria Țarii Rumanesti originile si semnificatia denumirii de „roman, romanesc” data Țarilor Romane. Dimitrie Cantemir denumeste In mod sistematic toate cele trei Principate locuite de romani ca „Țari Romanesti”. Termenul de „Romania” In acceptiunea sa moderna este atestat documentar In al doilea deceniu al secolului al XIX-lea.
Pana In secolul al XIX-lea au coexistat pentru spatiul dintre Nistru si Tisa denumirile de „Rumania” si „Romania”, precum si endonimul „rumani” alaturi de „romani”, forma scrisa cu „u” fiind predominanta. Din termenul „ruman” s-a format la finele secolului XVIII exonimul modern a poporului roman si a statului roman In cazul principalelor limbi europene: „Rumänen/Rumänien” (germana), „Roumains/Roumanie” (franceza), „Rumanians/Rumania” (denumirea Invechita din engleza), „Rumuni/Rumunija” (In sarba; totusi, In cazul romanilor timoceni s-a pastrat exonimul de „vlahi”, vechiul exonim al tuturor romanilor, pana In ziua de azi, chiar daca se autodefinesc In limba materna drept „rumani”) etc. In ultimele decenii, In mai multe limbi s-a trecut la inlocuirea formei care deriva din „ruman” In cea care deriva din „roman”. Astfel, In limba engleza forma „Rumania” a fost In locuita cu „Romania”. In limba italiana denumirea „Rumania” a fost Inlocuita cu „Romania”, iar in limba portugheza se folosesc formele „Romenia” (pentru a desemna statul roman) si „Romeno” pentru a desemna poporul roman.
Teritoriul actual al Romaniei mai este numit si spatiul carpato-danubiano-pontic, deoarece Romania se suprapune unui sistem teritorial european, conturat dupa forma cercului Carpatilor Romanesti si a regiunilor limitrofe impuse si subordonate complementar Carpatilor, fiind marginita In partea de sud de fluviul Dunarea, iar In partea de est de Marea Neagra.

Romania este situata In emisfera nordica, la intersectia paralelei 45° latitudine nordica si meridianului de 25° longitudine estica, iar in Europa in partea central sud-estica la distante aproximativ egale fata de extremitatile continentului european. Romania se invecineaza la nord cu Ucraina, granita de sud este formata cu Bulgaria (o mare parte fiind frontiera acvatica, cu Dunarea), in vest cu Ungaria, in sud-vest cu Serbia, iar in est cu Republica Moldova (formata in totalitate de Prut). Frontierele Romaniei se Intind pe 3150 km, din care 1876 km au devenit, In 2007, granite ale Uniunii Europene (spre Serbia, Moldova si Ucraina), In timp ce cu Marea Neagra, granita formata are o lungime de 194 km pe platforma continentala (245 km de tarm). Suprafata Romaniei este de 238 391 km², la care se adauga 23 700 km² din platforma Marii Negre.
Relieful Romaniei este caracterizat prin patru elemente: varietate, proportionalitate, complementaritate si dispunere simetrica, dat fiind numarul mare de forme de relief, repartitia aproximativ egala a principalelor unitati de relief (35% munti, 35% dealuri si podisuri si 30% campii) si gruparea reliefului. Carpatii Romanesti se extind ca un inel, ce Inchide o mare depresiune In centrul tarii, cea a Transilvaniei. Sunt munti cu altitudine mijlocie, fragmentati, cu un etaj alpin, pasuni alpine si Intinse suprafete de eroziune, a caror altitudine maxima se atinge In varful Moldoveanu (din Muntii Fagaras), la 2 544 de metri. Pe teritoriul Romaniei, Muntii Carpati au o lungime de 910 km.

La exterior Muntilor Carpati se afla un inel de dealuri — Subcarpatii si Dealurile de Vest — locurile cele mai populate, datorita bogatelor resurse de subsol (petrol, carbuni, sare) si conditiilor favorabile culturii vitei-de-vie si pomilor fructiferi. In est si sud se extind trei mari podisuri (Moldovei, Dobrogei si Getic), dar si Podisul Mehedinti, In timp ce In sud si vest se Intind doua mari campii, Campia Romana (Ingustata spre est) si Campia de Vest.
Delta Dunarii este cea mai joasa regiune a tarii, sub 10 m altitudine, cu Intinderi de mlastini, lacuri si stuf. Ceva mai Inaltate sunt grindurile fluviale si maritime (Letea, Caraorman, Saraturile) pe care se grupeaza satele de pescari. Este un teritoriu descris din Antichitate de numerosi oameni de stiinta ai vremurilor, printre care Herodot, Strabon, Ptolemeu sauPlinius cel Batran. Delta Dunarii a fost introdusa In lista patrimoniului mondial al UNESCO In 1991 ca rezervatie naturala a biosferei.

Romania beneficiaza de toate tipurile de unitati acvatice: fluvii si rauri, lacuri, ape subterane, ape marine. Particularitatile hidrografice si hidrologice ale Romaniei sunt determinate, In principal, de pozitia geografica a tarii In zona climatului temperat-continental si de prezenta arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificari ale acestor particularitati.
Pe teritoriul Romaniei au fost identificate 3700 de specii de plante din care pana In prezent 23 au fost declarate monumente ale naturii, 74 disparute, 39 periclitate, 171 vulnerabile si 1253 sunt considerate rare. Cele trei mari zone de vegetatie In Romania sunt zona alpina, zona de padure si zona de stepa. Vegetatia este distribuita etajat, In concordanta cu caracteristicile de sol si clima, dar si In functie de altitudine, astfel: stejarul, garnita, teiul, frasinul (In zonele de stepa si dealuri joase); fagul, gorunul (Intre 500 si 1200 de metri); molidul, bradul, pinul (Intre 1200 si 1800 de metri); ienuparul, jneapanul si arborii pitici (Intr 1800 si 2000 de metri); pajistile alpine formate din ierburi marunte (peste 2000 de metri). In largul vailor mari, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica de lunca, cu stuf, papura, rogoz si adesea cu palcuri de salcii, plopi si arini. In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina.

Fauna Romaniei este In special repartizata In functie de vegetatie. Astfel, pentru etajul stepei si silvostepei sunt specifice urmatoarele specii: iepurele, harciogul, popandaul, fazanul, dropia, prepelita, crapul, carasul, stiuca, salaul, somnul; pentru etajul padurilor de foioase (stejar si fag): mistretul, lupul, vulpea, mreanul, ciocanitoarea, cinteza; pentru etajul padurilor de conifere: pastravul, lostrita, rasul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre si vulturii plesuvi.
In particular, Delta Dunarii este salasul a sute de specii de pasari, incluzand pelicani, lebede, gaste salbatice si pasari flamingo, protejate de lege (asa cum sunt de altfel si porcii salbatici si lincsii). De asemenea Delta reprezinta un popas sezonal pentru pasarile migratorii. Cateva dintre speciile rare de pasari aflate In zona Dobrogei sunt pelicanul cret, cormoranul mic, lopatarul, gasca cu piept rosu si garlita mare, dar si lebada de iarna.

Clima Romaniei este determinata In primul rand de pozitia sa pe glob, precum si de pozitia sa geografica pe continentul european. Aceste particularitati confera climei un caracter temperat continental cu nuante de tranzitie.
Extinderea teritoriului tarii pe aproape 5° de latitudine impune diferentieri mai mari Intre sudul si nordul tarii In ceea ce priveste temperatura decat extinderea pe circa 10 °C de longitudine, astfel daca temperatura medie anuala In sudul tarii se ridica la circa 11 °C, In nordul tarii, la altitudini comparabile, valorile acestui parametru sunt mai coborate cu circa 3 °C. Intre extremitatea vestica si cea estica a teritoriului national, diferenta termica se reduce la 1 °C (10 °C In vest, 9 °C In est).
Relieful tarii are un rol esential In delimitarea zonelor si etajelor climatice. Muntii Carpati formeaza o bariera care separa climatele continentale aspre din est de cele din vest de tip oceanic si adriatic. In concluzie, clima Romaniei este una de tip temperat-continentala, cu patru anotimpuri si este marcata de influente ale climatelor stepice din est, adriatice din sud-vest, oceanice din vest si nord-vest, pastrandu-si totusi identitatea climatului carpato-ponto-danubian.

Precipitatiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm In Campia Romana si pana la 600 mm In cea de Vest. Odata cu altitudinea, precipitatiile cresc, depasind pe alocuri 1000 mm pe an.

Primele Inregistrari climatice In Romania s-au facut odata cu Infiintarea Institutului Meteorologic Central (In 1884) si cu aparitia lucrarilor elaborate de Ștefan Hepites. Dupa 1960 are loc o dezvoltare a retelei de statii meteorologice, aparand si importante lucrari referitoare la caracteristicile climatice ale spatiului montan, litoral, urban, rural, etc.




sursa: wikipedia.org